Galeria istorică

Ce este

MuTRA Galeria istorică?

MuTRA Galeria istorică este primul sediu de muzeu cu toate funcțiunile integrate, construit de la zero în România și un nou spațiu al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

Proiectul exprimă o viziune profesională, deopotrivă etică și practică, care configurează un muzeu contemporan și oferă soluția necesară pentru gestionarea, protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural al Transilvaniei.
Conceput sub forma unui centru interactiv și dinamic, acesta este dedicat ocrotirii, îmbogățirii și valorificării patrimoniului cultural al regiunii, fundamentând un management adecvat al colecțiilor.
Contractul pentru proiectarea și realizarea MuTRA Galeria istorică a fost semnat în 7 martie 2025, marcând un moment de referință pentru infrastructura muzeală din România.

Adresa noii clădiri urmează să fie stabilită în perioada următoare. Muzeul este amplasat în Florești, în zona Bulevardului Cetatea Fetei.

de ce

a fost necesară o nouă clădire a muzeului?

Timp de decenii, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei a funcționat în clădiri care nu au fost proiectate de la început pentru a funcționa ca muzeu. Depozitele, laboratoarele și expozițiile erau răspândite în imobile diferite, cu spații insuficiente, acces dificil, zone de manevrare problematice și circuite care nu permiteau o separare clară între zonele accesibile publicului și cele rezervate specialiștilor.

Clădirea din Piața Muzeului, monument istoric integrat într-un ansamblu urban protejat, impune numeroase constrângeri: scări și acces dificil, lipsă de ascensor, spații neunitare, instalații dificil de adaptat cerințelor moderne de conservare, facilități publice insuficiente. Oricât de valoros este patrimoniul adăpostit între zidurile ei, clădirea nu mai putea răspunde tuturor nevoilor unei instituții muzeale din secolul XXI.

Peste 450.000 de bunuri culturale au fost conservate de specialiștii muzeului, în limitele infrastructurii existente. Lipsa unor spații moderne, proiectate conform celor mai noi standarde muzeale, a făcut însă ca acest demers să fie mult mai dificil. Cei peste 80 de specialiști ai muzeului și-au desfășurat activitatea în spații care nu le permiteau să lucreze la standardele pe care patrimoniul Transilvaniei le impune.

Răspunsul la toate aceste probleme este MuTRA Galeria istorică. Pentru prima oară în România, toate funcțiile unui muzeu modern se află sub același acoperiș: depozite cu condiții optime de conservare, laboratoare de restaurare cu dotări la zi, săli de expoziție generoase, spații de cercetare dedicate și ateliere educative adaptate publicului.

MuTRA Galeria istorică este o clădire concepută de la zero pentru a funcționa ca muzeu, potrivit standardelor contemporane, reunind într-un singur ansamblu toate funcțiunile esențiale unei instituții muzeale. Este un demers fără precedent în infrastructura muzeală din România.

de ce

la Florești?

Identificarea unui teren potrivit pentru construirea noului sediu de muzeu în Cluj-Napoca sau în împrejurimi a fost un proces lung și complex. Au fost analizate mai multe variante, inclusiv în Cluj Innovation Park și în proximitatea Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”. Niciuna dintre aceste variante nu s-a dovedit suficientă ca suprafață sau sustenabilă financiar. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei a susținut constant necesitatea identificării unei soluții viabile.

Obținerea sprijinului autorităților pentru realizarea unui nou muzeu a presupus un proces îndelungat de argumentare, dialog și prezentare a unor exemple de bune practici și modele internaționale de succes. În cele din urmă, sprijinul a venit din partea Consiliului Local Florești, care a aprobat, în anul 2022, transferul cu titlu gratuit al unui teren de 15.583 m2 în administrarea Muzeului.

Alegerea unei amplasări periferice nu este specifică doar Clujului. Muzee precum Louvre Conservation Centre (Liévin, Franța), V&A East Storehouse (estul Londrei, Regatul Unit), Museum Depot Boijmans Van Beuningen (zona periferică a Rotterdamului, Olanda) sau The National Museum Collections Centre (în Granton, la periferia orașului Edinburgh, Scoția) răspund aceleiași logici: centrele orașelor sunt aglomerate, terenurile disponibile sunt rare și costisitoare, iar clădirile vechi implică adesea constrângeri dificil de depășit.

La acestea se adaugă un argument de specialitate, adesea trecut cu vederea: marile orașe au un grad ridicat de contaminanți și poluanți atmosferici care pot afecta în timp patrimoniul cultural. Amplasarea colecțiilor într-un mediu mai puțin expus poluării contribuie la protejarea patrimoniului și, în același timp, oferă publicului un cadru mai confortabil pentru vizitare. Integrarea în peisaj adaugă experienței de vizitare o dimensiune suplimentară. Relația cu Cetatea Fetei, cu dealurile și pădurile din jur conferă vizitei un caracter distinct.

Construirea

unui muzeu,

un proces mai complex decât pare

Proiectarea și construirea unui muzeu reprezintă un proces extrem de complex, în primul rând pentru că funcționalitatea unei astfel de clădiri este cu totul specială. Una dintre cele mai mari dificultăți provine din însăși misiunea muzeului, aparent contradictorie: pe de o parte, izolarea controlată a patrimoniului cultural în conformitate cu principiile prezervării materiale, iar pe de altă parte, accesibilizarea și punerea lui în valoare pentru public. Același spațiu trebuie să protejeze și să deschidă, să conserve și să invite.

Cerințele tehnice ale unui muzeu sunt, pentru cei nefamiliarizați cu domeniul, surprinzătoare. Spre exemplu, expozițiile și depozitele nu au nevoie de geamuri. Lumina naturală este unul dintre factorii de degradare ireversibili și cumulativi pe care conservatorii îi evită cu orice preț.

Într-o sală de expoziție sau într-un depozit, ferestrele nu ar trebui să se deschidă. Temperatura optimă pentru păstrarea bunurilor culturale organice, hârtie, textile, lemn, se apropie de cea a unui frigider sau a unei pivnițe: cu fiecare 5°C în minus, durata de viață a unui obiect se dublează.

Toate aceste cerințe specifice se traduc în soluții de arhitectură și instalații pe care puțini constructori le cunosc și pe care și mai puțini le- au aplicat vreodată în România.

De aceea, MuTRA Galeria istorică reprezintă nu doar un nou sediu de muzeu, ci și un exercițiu tehnic de pionierat, o clădire în care fiecare decizie de proiectare a pornit de la nevoile reale ale patrimoniului pe care îl adăpostește.

Ce ne-a inspirat?

Din Danemarca la Florești

Experiența românească în proiectarea muzeelor rămâne limitată, un muzeu nu este o clădire obișnuită, ci o infrastructură cu cerințe speciale de conservare, securitate și expunere. Din această cauză, proiectul MuTRA Galeria istorică s-a orientat spre modele europene de referință.

Principala sursă de inspirație pentru amplasament și arhitectură a fost Moesgaard Museum din Danemarca, o clădire semi-îngropată, situată în afara orașului, integrată în peisaj, cu o expoziție de referință în domeniul istoriei și arheologiei.

Modelul pentru depozitele neîncălzite a fost Centrul de depozitare de la Vinge (Frederikssund), realizat pentru Muzeul Național și Biblioteca Regală ale Danemarcei. Pentru MuTRA Galeria istorică, acest exemplu a fost important și prin faptul că demonstrează că asemenea principii nu sunt doar soluții experimentale aplicabile unor proiecte izolate, ci pot fundamenta infrastructuri naționale de depozitare a patrimoniului, de mari dimensiuni. Ambele modele daneze au servit și ca repere în definirea soluțiilor de securitate ale proiectului.

Adaptarea acestor principii la condițiile climatice din România a necesitat simulări detaliate de microclimat, realizate mai întâi în colaborare cu o echipă din Danemarca, apoi cu una din Germania. Rezultatul a fost calibrarea soluțiilor de izolație, în special a grosimilor utilizate în zona depozitelor semi-îngropate de la MuTRA Galeria istorică.

Conceptul central: fără încălzire și fără răcire activă. Temperatura variază lent, în ritmul climatului sezonier. Dezumidificarea intervine doar în anumite perioade; umidificarea nu este necesară, cu condiția ca depozitele să nu fie încălzite iarna.

În varianta optimă, un astfel de depozit poate funcționa integral din surse fotovoltaice, independent de rețeaua electrică, un model sigur, sustenabil și rezistent în fața schimbărilor climatice.

Scroll to Top